Poezie de hârtie

"Aşteptarea, anticamera deziluziilor". Te las cu bine, cu tine în mine,  cu speranţa că-mi vei lumina viaţa pe un trotuar din bulevard aievea te găsesc Şi pe o strada înţesată de dorul ce nu se opreşte din marş Cu strigătul ce te cheamă în locul cel de taină Cu firea înţeleasă prea prost şi nu fi tont Ştii că plec de pe umărul tău că te-aş schilodi, haină Meschină, a ta din veci aş fi rămas şi fără de opriri. Şi dacă te-aş păstra în suflet, ai zace sub nenorociri, Că " ţigara ce-ai lăsat-o pe etajeră" nu mai are scrum Că te visez absurd şi te simt în strine braţe, croşetând alt drum. Şi te voi elibera, de mă vei iubi apoi rapace Cu fir de mărgăritar ş-un climax la patru ace Şi solitar. Egoist şi interstelar. Cu iubire în par. Şi legământ inelar.