Albastru

Gălăgia

Intră în cameră şi îşi muşcă degetele. E deja un tic.
Aprinde lumina, miroase a rufe moi si a zahăr ars, de la vecini.
Îi pică genele pe covor, e mirată, nicicând genele ei nu mai reacţionaseră aşa şi se gândea cum ar fi să rămână fără. Cuminte le adună cu făraşul şi le înghiţi. Se gândise să le pună într-un plic, dar n-avea cui să le trimită, deci le aruncă pe gât. Probabil îi vor creşte la loc, probabil. Îi place cuvântul probabil, e lipsit de sentinţe. Luă două scaune şi le puse faţă în faţă la distanţă de un corp, puse capul pe unul si picioarele pe un altul, aşa credea că va învăţa să îşi aşeze energiile deşirate. Parte din ritual ţinea din a striga "ma iubesc ...", invocând alte motive în fiecare zi, ma rog, ştiţi voi, un  şiretlic al minţii care începe să creadă chiar dacă mimezi:
" e ceva sacru în a găsi mulţumirea în tine, niciun Dumnezeu n-o să facă asta pentru tine".
Apoi scoate gărgăriţele din cutia de lemn aerisită şi se plimbă prin cameră după ele. Îi place să se lase ghidată, cel mai des la ea în cameră, straşnică făptură  fata asta, vă zic. Era străvezie, îi mişuna sângele pe sub pielea pătată, cred că Eminescu ar fi iubit-o, dar ce bine că nu, spunea că o sfâşie tot ce e pătimaş, nu e uman, e meschin şi te fulgeră. Se aşează căci nu poate  opri jocul isteric al mâinilor. Prin gaura cheii văd umbrele degetelor şi cum are o plăcere în a le mirosi, trage, analiza, a le bate în masă sistematic, ca o secretară obosită de maşina de scris...şi o aud recitând o poezie al cărui autor îl uitase:
 "degetele sunt oase mincinoase....degetele sunt mincinoase, mai ales cele însemnate cu inel, mai ales" .
Apoi strigă către buricele degetelor :"gălăgiiiiiaa!" şi decide să le împreuneze. Le pune la rugă până cade în visare. Visează cum degetele probabil îi fac gaura în burtă şi cum de acolo vor ieşi spre dimineaţă genele pierdute seara. Încă mai visează.

Azorba, animalul

Aud cainele asta care zici ca are in gura o clanta neunsa. V-am mai zis de el sau? Schelalaie ca si cum cineva, un stapan deloc languros, a uitat sa-l unga cu vaselina. De cand s-a scos de pe piata vaselina canina, e mare incercare pentru proprietarii de necuvantatoare. Deocamdata necuvantatoare, caci la cum ii aud eu la miez de noapte, zici ca o pun de un alfabet propriu si asta nu m-ar deranja, dar e al dracu de costisitaor sa nu pricepi. Mai dihai e cand te si locuiesc. Bun, cum ai prins deja aluzia freudiana, treaba cu instictele agresive reprimate, Thanathos, suprimarea si ejaculare nociva de pulsiuni in stanga si in dreapta ca un dans de artificii balonate, ma abtin sa te incarc, de asta am mers sa-i zic si lui Martin, bunul meu tovaras, despre grozavia de la miezul fiecarei nopti.
Ma rog, el are o parte mai sofista si crede ca in fiecare om zace un caine, hipopotam sau macar un guster, cum zici si tu acum, ca n-am atlasul la indemana. Treaba e sa te cauti atent ca sigur te regasesti. E, nu fi puturos, ca de aici pleaca de fapt toata treaba. Vrei sa iti pun eu totul la bot. Bine, daca esti cal pot sa inteleg, dar  nu esti.
"Toti defilam mandri, zi de zi, cu fete blajine, galese si minti violente. Cainele ala care schelalaie vrea ceva ce tu ii dai si de aia nu pleaca. Ii dai energia ta si o consuma prinzand muste, nu e troc pentru tine, pentru el merge birlic.
 Tu iti hranesti propriul disconfort pana la limita tolerantei acceptabile. E frumos? Mintea ne pacaleste adesea, ne momeste si picam ca flamanzii neghiobi. Cred ca poimaine pe vremea asta, exagerand putin de amorul artei, desigur.....zice Martin in timp ce da drumul la muzica de camera... o sa inceapa sa te devoreze cu totul, pana vei aparea la serviciu direct cu covrigul in coada, cautand sa rapesti pisici si sa te iubesti cu fluturii, sa sorbi cafeaua tacticos  si sa inveti sa vagabondezi. Daca esti atenta la el ai putea chiar sa inveti, nu?  Dar domoleste-l, prea te ravaseste cum nu se cade."
Si dialogul a continuat si a fost probabil o alta minciuna de care ai nevoie ca sa  poti coabita inca un timp cu patrupedul tau in burta si in genunchi, in coate si in pungile de sub ochi, caci efectiv te traieste hain. Intre timp tot ce poti sa faci e sa ii cauti un loc unde sa il depozitezi ca sa nu mai umble ca o puslama si sa te ocupe, caci e clar, nu are rost sa te miscorezi pentru cineva din tine care nu se mai satura. E prea de tot. Nu, Domne, nu te inghiti asa, pur si simplu, cu nesat. Narcis defect.
Probabil si eu l-am mintit pe Martin spunandu-i ca nu inteleg, ca vezi Doamne. Aiurea. De fapt, asta e , ca pricep prea bine, "unele animale sunt mai egale decat altele" e problema.
 Si sa aduca cineva un abecedar pana una-alta, va rog, sa nu ii dau drumul lui Azorba peste voi.