Cineva mi-a spus că până nu îţi sesizezi nevoile şi nu te storci întru desfătarea lor, vei îngroşa rândurile bezmeticilor diurni şi nocturni care îşi caută satisfacţiile în tot ce e mai perisabil cu putinţă.
Să nutreşti mereu mizericordie pentru astfel de desfătări prăfuite pentru sufletul tău, să te simţi şi să ai răbdare cu tine.
Nevoia de a te scoate din imaginaţia în care freamăţi din ce în ce mai vârtos şi
nevoia să-ţi croiesc drum în realitate.
Nevoia de a oferi căci mă sufocă trăirile puse sub capac şi înnăbuşite, neîmpărtăşite.
Nevoia de a te îmbrăţişa, de a-ţi sări în braţe în toiul nopţii, după ce ziua ţi-o fi stors lămâia pe gât.
Vreau să-ţi fiu confidentă, să-ţi împărtăşeşti visele şi coşmarurile cu mine, să despicăm noaptea în două bucăţi de dragoste, să ne facă dragostea cu orele, să avem ochii împăienjeniţi de somn şi să adormim spre dimineaţa ca peste 3 ore să-ţi beau cafeau din ochi. .
Nevoia să te văd zâmbind când te aştept în bucătărie cu un quiche pe care abia dibuit să-l pregătesc şi cu o sticlă de vin - să nu mă uiţi câte nopţi oi avea. Nu se va întâmpla des asta, dar va avea izul dedicării, fii sigur.
Nevoia să mă arunci în pat în fiecare seară sau zi, să-ţi iubesc totul. Să te despic printre gene, să te analizez până în molecule şi să te strig pentru a te lipi înapoi sub limbă, să zaci acolo, să-mi fii acidul care mă transpune în alte dimensiuni, să te pipăie papilele, să înnebunească de plăcere.
Nevoia să te aduc zi de zi mai aproape de mine, să nu mă faci să-ţi ascund, să mă dau fără strategie sau rezerve. Vreau să vezi că pot fi meşteră în altele, că deşi îmi plac jocurile misterului, nu vreau să devenim necunoscuţi într-o zi.
Nevoia de a reveni în realitate, căci ne impune ritmul. Nevoia de a fugi cu tine în realitatea asta, de a coresponda mutual şi a nu abdica în faţa ei. De a vâna frumosul, de a urca sisific greutatea, de a fi bine separat, de a şti că atunci când ne vom regăsi vom fi aceeaşi.
Nevoia de a-ţi dansa, de a-ţi oferi prilejul să mă râvneşti şi să mă posezi neîntrerupţi de orologiu.
De ceva mai real ca hipermarketul. De curat.
De avea casă în casă.
Nevoia să te cunosc, anonimule.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu